Cabana Valea cu Pesti 2**, situata pe malul Lacului Vidraru, pe Transfagarasan la km 70, a fost construita in anul 1969 in timpul dictaturii comuniste, iar pentru foarte multa vreme cabana nu facea parte din domeniul turistic, fiind in proprietatea Partidului Comunist Român si fiind folositã in special de catre membrii familiei Ceausescu. Dintre membrii familiei fostului dictator, cel mai des la Cabana Valea cu Pesti, venea fiul cel mic – Nicu Ceausescu – care folosea apartamentul de protocol, astazi apartamentul 101.
Cabana este construitã pe 4 nivele, fiind strajuita la est de o colina si de aceea toate camerele cabanei sunt construite pe partea vestica avand ca panoramã intinderea Lacului Vidraru. Cabana are 45 locuri de cazare in :
- 4 camere duble, 1 camera cu pat matrimonial si apartamentul 101 (la etajul I) clasificate la 2 stele cu TV si grup sanitar propriu.
- 7 camere triple si 1 apartament (la etajul II) clasificate la 2 stele cu TV si grup sanitar propriu
- 4 camere duble (la etajul 3) clasificate la 1 stea (cu minigrup sanitar propriu)

Restaurantul cabanei, modernizat in anul 2002 – fiind închis cu geam termopan – are o capacitate de 80 locuri si oferã o minunatã priveliste asupra Lacului Vidraru si asupra Muntilor Fagaras.
Fiind clasificatã la nivelul de 2 stele, cabana ofera turistilor servicii de cazare, masa si agrement si este preferatã de cei care doresc sã admire frumusetile naturii, sa profite de clipele de liniste, de aerul curat si de bucataria excelenta.

Pentru a ajunge la cabana din Curtea de Arges, se urmeazã drumul national DN 7C - Transfãgãrãsan care trece prin satele Albestii de Arges, Corbeni si Capataneni Ungureni.

In satul Capataneni, inainte de a intra in defileul Argesului, se afla casa memoriala a compozitorului George Stephanescu (1843 – 1925), figura importanta a muzicii noastre, autorul primei simfonii românesti si fondatorul unor societãti lirice premergãtoare Operei Române. Mai mult, aici au venit în vizitã la marele muzician si alte figuri importante ale culturii românesti, ca: Vasile Alecsandri, B.P. Hasdeu, I.L. Caragiale, dr. Carol Davila, Constantin Nottara,etc. Numele acestora sunt încrustate pe panoul de la intrare. In aceasta casa memoriala, pe langa documentele si obiectele care au apartinut compozitorului, pe langa colectia de obiecte de istorie si artã populara argeseana, se gaseste si pianul la care George Stephãnescu o acompania adesea pe Hariclea Darclee. Tot aici, pe valea Argesului, in aceastã casã, I.L. Caragiale a scris nuvela „Napasta”. Astfel, apropiatii lui Caragiale spun cã geneza „Napastei” ar fi fost cunoasterea unei fete foarte frumoase, care servea la o cârciuma din Satul Tigveni – care se afla în apropiere de Curtea de Arges; la plecare, minunându-se de frumusetea fetei, Caragiale a primit de la un baiat din sat, urmãtorul raspuns: „ Ei boierule, pentru fata asta o sã se facã moarte de om”, iar scriitorul a vazut in vorbele baiatului tema unei drame la tara si asa a luat nastere nuvela „Napasta”.

Continuand drumul in defileul Argesului, ajungem la Uzina Hidroelectica de la Cãpãtâneni – ascunsã sub munte.
Cetatea Poenari

La 50 m de uzina, în varful muntelui Cetatuia, se zãreste vechea Cetate Poienari, la care se ajunge urcand 1480 trepte care serpuiesc printr-o pãdure de fag. Aici, la altitudinea de 850 m, s-a înãltat cetatea, „cuib de vulturi al vitejilor de demult”. Desi initial, in sec al XIII lea, nu exista decat un turn de piatra, in secolele urmãtoare a fost consolidatã si folositã drept adãpost împotriva atacurilor turcesti. Cronicile aratã cã cel care s-a preocupat cel mai mult de consolidarea cetatii a fost Vlad Tepes, care pentru a-i pedepsi pe târgovisteni, i-a adunat pe toti locuitorii orasului chiar in ziua de Pasti – asa cum aratã Letopisetul Cantacuzinesc – si i-a folosit la consolidarea si refacerea cetatii. „… juni si fete mari asa cum au fost împodobiti în ziua Pastelui, pe toti i-au dus la Poienari si au tot lucrat pânã li s-au spart hainele de pe ei”

O alta legenda ne relateaza despre refugierea lui Vlad Tepes la Cetatea Poienari impreuna cu sapte capitani ai sãi. Cum stateau ei la masa si se sfatuiau cum sa-i vina de hac sultanului, in incapere a intrat o sageata cu un ravas în care era informat cã turcii sunt aproape si ca vor sa atace cetatea. Intradevar turcii au atac cetatea, iar dupa trei zile au reusit sa ajunga inauntru, dar Vlad impreuna cu oamenii sai nu mai erau acolo. Ostasii ramasi in cetate le-au spus turcilor cã voievodul si capitanii sai au fugit in Ardeal. Insa acestia, dupa ce au parasit Cetatea Poienari au mers pe coama muntelui si au ajuns intr-o poiana lângã satul Aref. Acolo au întalnit o familie de fierari pe care i-au rugat sã le schimbe pozitia potcoavelor cailor, adica sa le aseze invers, astfel încât sa para ca ar fi mers în directia opusa adevaratei directii. Acest mic truc a functionat, iar cand otomanii au ajuns in zona, i-au crezut pe fierari care le-au spus ca domnul s-a dus spre Transilvania. Drept rapslata Vlad Tepes le-a dat fierarilor in stapânire mosiile din jurul satului Arefu „sa fie ale lor, ale fiilor lor, ale nepotilor si urmasilor lor.” Si astfel a luat nastere actuala comuna Arefu.

De-a lungul istoriei cetatea a mai fost folosita si de alti domnitori. Ultima restaurare a fost fãcuta între anii 1969 – 1972.
Barajul Vidraru

Lasand in urma cetatea, ne continuam drumul pe Transfagarasan, iar pe traseu putem admira maretiile pe care le-a infaptuit natura. La 6 km de la Uzina Capataneni, ajungem pe coronamentului Barajului Vidraru, constructie monumentala care zagazuieste apele Lacului de acumulare Vidraru. Lacul Vidraru are un volum total de 465 mil. m 3 apã, o suprafatã de 870 ha si o lungime de 14 km. Barajul Vidraru a fost la momentul inaugurarii al 5 lea in Europa si al 9 lea in lume ca înãltime. Este un baraj cu dubla curbura, avand o inaltime de 166 m si o lungime la coronament de 307 m. Barajul este traversat de 9 galerii orizontale interioare in care se gasesc amplasate aparatele de masura si control. Grosimea barajului este de 6 m la coronament si de 25 m la bazã si este construit între versantii muntilor Pleasa si Vidraru.

Indata ce trecem de coronamentul Barajului Vidraru, se inalta un turn prismatic, placat cu mozaic verde si inconjurat de o scarã ce urca pana la platforma belvedere, de unde se poate admira o minunatã panoramã asupra Muntilor Fagaras. Putin mai sus, pe linia barajului, se inalta semet un «Prometeu» gigantic – Monumentul Electricitatii (opera sculptorului Constantin Popovici).

Urmand Transfagarasanul spre nord, trecem pe langa Popasul Casa Argeseana, iar la numai 9 km departare de barajul Vidraru se afla Cabana Valea cu Pesti.