4 camere x 2 paturi, bai individuale cu dus, CATV, restaurant pensiune (12 locuri), sala training, retea 4 PC

Lacul Fârdea - construcţia barajului a început în 1972, iar acumularea în 1976, atingând în 1977 aproape 25 milioane mc. Etapa a doua a început în 1981, fiind proiectată pentru acumularea unui volum de apă de 51 milioane mc. Are o suprafaţă de 460 ha, fiind cel mai mare lac din judeţul Timiş.

Mănăstirea Fârdea – amplasată în apropierea localităţii cu acelaşi nume, la 8 km de comuna Traian Vuia. Amenajările au fost finalizate în 2008. Mănăstire de maici,

Muzeul Traian Vuia – comuna Traian Vuia, a fost sediul unui district românesc în secolele XV-XVI, aflat în stăpânirea familiei Huniazilor. A fost locul copilăriei marelui inventator român Traian Vuia (născut în satul Surducul Mic, din apropiere; la ieşirea din localitate, într-un cot al şoselei, se află amplasată o placă de marmură cu medalion de bronz care indică locul în care la 17 august 1872 s-a născut marele inventator)

Cetatea medievală Făget – amplasată pe terasa inferioară a râului Bega, la marginea de nord a localităţii Făget, pe urmele unei fortificaţii medievale atestate la 1548. Cetatea este parţial cercetată şi restaurată.

Muzeul literar “Traian Iancu” Făget – amenajat în casa memorială a poetului. Printre exponate se află numeroase manuscrise şi documente aparţinând celor mai reprezentativi scriitori români din secolul XX.

Biserica de lemn Băteşti – secolul XVII, situată la 2 km de şosea, la ieşirea din Făget spre Deva.

Biserica de lemn Margina - ridicată în anul 1737 şi pictată în 1784 are hramul "Cuvioasa Paraschiva"

Casa memorială Sorin Titel Margina – expune documente, manuscrise şi fotografii aparţinând celui mai important prozator bănăţean din soculul XX.

Colecţia de artă populară "Letiţia Clopoţel" Margina – conţine exponate de port popular şi ţesături tradiţionale secolele XIX-XX.

Casa Poştei Coşava. Aici a poposit o noapte domnitorul Alexandru Ioan Cuza în exilul spre Heidelberg.

Biserica de lemn Curtea - construită în 1794 păstrează pictura din 1806.

Peştera cu apă Româneşti – se află pe versantul nordic al Dealului Filip, la cota 340 m şi are o lungime totală de 370 m. Intrarea, orientată spre NNV, este lată de 9,5 m. şi înaltă de 2 m.,fapt ce permite iluminarea difuză până la 70 m. În "Sala liliecilor" se află un depozit guano exploatat parţial in trecut. Are o coloană de 7 m. înălţime numită "Tibia şi peroneul".

Biserica de lemn Româneşti - construită în secolul al XVII-lea din bârne de stejar, în sistemul "coada de rândunică".

Mănăstirea Balta Caldă/Izvorul lui Miron Româneşti – lucrările au început în 1912, la iniţiativa patriarhului Miron Cristea. Amenajările au fost finalizate în 1929 şi sfinţirea s-a făcut la 20 iulie 1931. Mănăstire de călugări. Dispune de locuri de cazare.

Centrul de jurnalism Româneşti (pensiune) – situat în apropierea bisericii ortodoxe din localitate. Amenajările au început în anul 2002 şi au fost finalizate în 2004. Dispune de 10 locuri de cazare, 12 locuri pentru servirea mese, sală de mini conferinţe, teren de sport şi agrement.

Mănăstirea “Acoperământul Maicii Domnului” Luncanii de Sus – finalizată în 2008. Mănăstire de maici. Dispune de locuri de cazare.

Peştera din Stânca lui Florian – situată la 300 m. amonte de fabrica de sticlă, în versantul abrupt din dreapta văii Bega, se află la 2 m.deasupra talvegului. Este o peşteră mică, lungă de numai 10 m.

Monumentul turistului – situat în apropierea carierei de marmură de la Ruşchiţa, fiind unul dintre cele mai vechi monumente turistice de la noi din ţară, datând încă din 1883

Peştera de la Pietroasa - o peşteră unică în felul ei datorită unei dominante cromatice numită de speologi "albastru de Pietroasa".

Biserica de lemn Crivina de Sus - datată printr-o inscripţie de la 1676

Cariera de marmură Ruşchiţa - este unul dintre centrele miniere importante şi cu tradiţie din Munţii Poiana Ruscă, cunoscut pentru exporturile de miniereu de plumb, zinc şi fier, dar mai ales pentru cele de marmură albă.